Interviu cu bunica


Pentru cateva minute bunica mea sta de vorba cu o buna prietena.
- Ai frati, surori?
- Nu.
- Nu e bine.. De ce nu ai frati, surori?
- ...
- Nu a mai vrut mama sa aiba copii?
- ... Tata nu a mai vrut.

- Ai un prieten?
- Da.
- Aveti ganduri serioase?
- Inca nu stim.
- Lasa.. timpul rezolva.

- Stai departe?
- La capatul orasului.

- Da' cand te casatoresti?
- La 25 de ani.
- Mai ai...
- Da, 2 ani.
- E bine. Ca sa ai minte mai multa sa stii ce vrei. Si sa gasesti un baiat bun.. sa nu bea, sa nu fumeze.
- Asa e.

- Ai frati, surori?
- Nu.
- Nu e bine.
- Nu a mai vrut mama sau nu a mai putut?
- Nu au mai vrut.

- Prieten ai?
- Da.
- Cu intentii serioase?
- Nu stiu..
- Nu, dar timpul rezolva.

- Cand te casatoresti?
- Peste 2 ani.
- E bine.. sa ai timp sa-l cunosti bine..


- Ai frati, surori?

[...]

POPcorn


Dedicat celor ce merg la cinema, ce se uita la filme, celor carora le place sa rontzaie, americanilor.. restul sunt victime aleatorii ;))

Azi am asistat la 3 expansiuni ale popcorn-ului in cuptorul nostru cu microunde. In cele ce urmeaza voi descrie ceea ce am vazut.

Punga vidata de popcorn este pusa la microunde si lasata inauntru pentru 3 minute. Dupa aprox. 1 minut punga a inceput sa se umfle.. dupa 1 minut si 50 secunde iesea deja abur din ea, semn ca florilele se cocalesc. Nu pot explica in cuvinte bucuria boabelor de porumb care sareau si sareau prin punga umflandu-se si facandu-si loc in stanga si in dreapta.. dupa 3 minute am scos punga si am desfacut-o.. de fapt nu eu, Gargalina ;)) Extra sare si au fost gata de mancat.. delicioase :)

Pe aceasta cale vreau sa multumesc parintilor.. d-na si dl PORUMB (in unele regiuni cunoscuti sub pseudonimul de păpuşoi sau cucuruz). Pentru cei care nu stiu, dansii sunt originari din America Centrala si apartin marii si renumitei familii Poaceae. Multumim cerealelor! :P

IN/OUT


Am sa scriu doar franturi de idei din ultima saptamana petrecuta prin Bucuresti pentru ca nu prea sunt in stare sa scriu un text coerent :P

- Usa de acces catre rezerve (sau rezervatii cum imi place mie sa le spun) a fost un element cheie.. toti vroiau sa fie IN pentru ca mai tarziu sa nu stie ce sa faca sa fie din nou OUT.. in cazul de fatza e mult mai bine sa fii OUT decat IN
- NU stii ce e moda pana nu esti pansat macar o data in viata :)
- Pijamas boiling points - 1 day and a half
- Vizitatorii erau obligati sa poatre halat alb.. asta mi-a placut teribil.. mi-am amintit de orele de chimie din generala si liceu.
- Am avut un moment de lucidiate luni seara in care mi-am dat seama ca iaurtul never tasted better.
- A trebuit sa am incredere in doamna de la garderoba sa-mi las hainele vreo 5 zile la ea
- Ce nu mi-a placut, pentru ca exista si asa ceva: trezirea la 7 dimi. Pentru o persoana "matinala" ca mine a fost ca o picatura de apa calda intr-o cana cu apa rece.. stica tot :D
- Am redescoperit rabdarea.. am stat, am stat iar apoi am stat si mai mult.. am asteptat, am asteptat si iar am asteptat
- Pentru a gasi o vena de calitate trebuie sa fiu intzepata de minim 2 ori :(
- Proaspat trezita din anestezie m-au rugat sa ridic mainile.. „cum?.. asa ca un avion?” „da, da.. ca un avion”, la care eu foarte mandra: „stiti.. tata e aviator” ;))
- Bucuria de a manca gris cu lapte poate fi spulberata in secunda urmatoare pentru ca descoperi ca nu contine nici macar o urma de zahar.. si nici nu ai de unde sa faci rost..
- In vis e-mailurile care iti umplu indbox-ul pot lua forma unor masline bine inghesuite
- Doua ceasuri nu vor indica acceasi ora.. si cu atat mai putin 10/20/30.. ceasuri
- Mi-am dat seama cat de mult urasc transportul in comun si aglomeratia
- Si ca imaginea muntilor sau a unei paduri toamna este de neinlocuit

In sala de asteptare

Nimic nu se face la timp si prin urmare trebuie sa astepti. Bine macar ca exista o sala pentru asa ceva :)

- Buna ziua! Trebuia sa sunati si sa impingeti usa..

- Buna ziua! Da, aveti dreptate.. am auzit sunetul dar nu am stiut exact ce sa facem.

- Sa impingeti usa..

- Da..

Personajele se fastacesc de situatia creata. Nu mai e nimeni inauntru asa ca ocupam cele 2 locuri de la intrare in fotolii. Buchetul de flori sta acum rezemat pe o masutza in timp ce cutia de bomboane a iesit deja din geanta si a fost oferita doamnei pentru primirea calduroasa de acum cateva minute.

- Multumesc.. nu trebuia sa va deranjati.

- Ei.. o mica atentie.. ati fost dragutza si ne-ati ajutat.

- Multumesc.

Linistea care tocmai s-a lasat este intrerupta de telefoanele unor alte peroane care doresc programare sau pur si sa afle ceva informatii.

Apoi liniste din nou.

- Da-ti-mi va rog buletinul sa completez fisa.. nu mai aveti fisa la noi, nu?

- Nu, nu.

Liniste lunga pe fundalul pixului ce noteaza datele din buletin.

- Cu ce va ocupati?

- Aaaa.. sunt studenta.. la master.. dar si lucrez..

- Ce ocupatie aveti?

- Aaa.. project manager..

Liniste si o privire nedumerita.

- Adica.. manager de proiect..

- Asa spuneti.. pe romana..

Liniste.

- Poftiti buletinul.

- Multumesc.

Liniste.

- Vremea e buna astazi.. nu-i prea cald.. nici foarte rece..

- Da.. aveti dreptate, este o zi placuta.

- Imi imaginez cum era in vara.. foarte cald presupun..

- Da.. si problema era ca nu puteam sa tinem geamul deschis prea mult, pentru ca se facea curent cu usile.. si nu era bine.

Liniste. O noua pacienta intra in sala de asteptare. Pachetul de cafea este lasat in trecere pe masa de la intrare si preluat cu semnele de multumire de rigoare..

- Nu trebuia..

- Lasati, este placerea mea.

Liniste.

- E foarte cald astazi. Am transpirat venind aici.

- Da.. s-a incalzit in ultima vreme.. parca nici nu a venit toamna.

Liniste. O noua pacienta intra cu mai multe plase. Una este plasata sub birou.

- Aveti ceva acolo.. pentru fiica dumneavoastra.

- Multumesc.. data trecuta i-au placut foarte mult.

- As fi adus mai multe, dar nu am putut sa car decat atat. Sunt din gradina.. azi le-am cules.

- Va multumesc.

Liniste.

s.a.m.d.

A inceput scoala

O data cu venirea toamnei, a ploii de frunze ingalbenite si a culesului de castane, a inceput si scoala.. minunat!

Copiii pierd vremea pe strazi facand de la scoala pana acasa cam 4 ore. Pe "vremea mea" asta se intampla pentru ca ramaneam la joaca.. astazi se intampla pentru ca au ramas cu privirea in vreo vitrina la ultimul model de telefon mobil aparut pe piata sau ultimul model de calculator.. oare nu se mai uita nimeni dupa masinutze de jucarie?.. camioane?.. creioane si acuarele?

Amintire..

Doamna invatatoare abia ne convinge ca pauza s-a terminat si trebuie sa meargem iar in sala de clasa. Mai strigam inca o data: "-Tara, tara vrem ostasi!" "-Pe cine?.." E mult prea dulce glasul de copil ce nu are nici o grija.. de fapt singura lui grija este joaca :) Sala de clasa inca miroase a benzina si mobilierul mi se pare mai nou ca niciodata. Am primit cartile pentru fiecare materie in parte, dar cel mai important ramane Abecedarul. Ni se explica ce este "carnetul de note" si ce rol are el. Mama mi-a cumparat caiete pe care le-am invelit aseara impreuna cu coperti. Coperta galbena pentru caietul de biologie, copertele roz pentru matematica, cele visinii pentru lb. romana, cea maro la religie.. si sa nu uit blocul de desen nou nout care ma asteapta sa imi incerc talentul :) Am liniat primele pagini din fiecare caiet la 2 cm de margine.. totul e pregatit pentru un nou an scolar!

Anul acesta scoala mea incepe in noiembrie.. asa ca mai am timp sa culeg castane si sa stau in ploaia de frunze ingalbenite :)