Distanta intre A si B


Motto: Distanta intre doua puncte este o linie dreapta.

Legile naturii ne demonstreaza mereu contrariul!

Ca sa ajungi de la A la B consumand cat mai multa benzina si sa primesti nota 10 pentru originalitate urmeaza traseul rosu de mai jos:

 
Cu toate aceste eforturi traseul rosu nu a adunat mai mult de 3,78 lei. Pacat.. banuiam ca va reusi mai mult! Poate maine seara! 

Declaratia 200


Este un formular extrem de interesant pe care am avut nefericirea de a-l completa ieri 15 mai - ultima zi in care se puteau depune declaratiile de venit.
De cand nu mai efectuez platile familei m-am dezobisnuit sa umblu, sa alerg, sa urc scari, sa intreb cu privirea pierduta ce trebuie sa fac, incotro sa merg, la ce ghiseu, sa tip: MA POATE AJUTA CINEVA?
E ciudat ca in viata ai nevoie de mai multa indrumare pentru completarea unei hartii decat pentru a gasi un spital. De amandoua depinde existenta noastra.. dar oare care e mai importanta?! Oare..

Anyway.. moving on.. sa relatez pe scurt cele intamplate: in sediul Administratiei Financiare mare forfota mare caci toti intarziatii (ca mine :D) misunau de la un ghiseu la altul, completau freneic declaratiile, isi imprumutau unii altora pixurile (prietenul la nevoie se cunoaste!) si din cand in cand ieseau victoriosi afara cu un zambet pe fata ce le trada satisfactia reusitei. Aceasta imagine care m-a intampinat m-a facut sa imi dau seama ca vor urma niste clipe dificile in viata mea. Si totusi.. trebuia sa depun o foaie.. cat de greu poate sa fie? Respir adanc si ma avant spre ghiseul nr1:
- Buna ziua! As dori sa depun aceasta adeverinta.. ma puteti ajuta?
- Da, luati aceste formulare si completati-le. Pe ce strada stati?
- Mihai Viteazul...
- Ahh, ok, ghiseul 5 sau 12.
Am ramas confuza cu foile in mana. Erau aceleasi care venisera si acasa prin posta cu ceva timp in urma.. le ignorasem ca nu stiam care e treaba cu ele.. Bun. Scot pixul sa completez.. nume, prenume, adresa, telefon, CNP. Ok... now what? Ma duc la asa zisul 'birou de informatii' amenajat intr-un colt aproape invizibil (noroc cu proful de geografie din generala care mi-a aratat ca exista asa ceva - tot el mi-a spus si singurele vorbe calde de pe ziua de ieri) si il rog pe domnul acela sa ma ajute ca nu stiu ce cifre sa trec la venit.. pe ce coloana.. Dansul tocmai isi restarta computerul care nu vroia deloc sa colaboreze cu sistemul.. desi eu cred ca nu vroia sa colaboreze cu altcineva :D.
- Domnisoara, treceti suma asta aici!!!
- Atat? (eram uimita ca nu am fost in stare si singura sa scriu o suma.. una!)
- Da, atat! Vreti sa mai completati si altceva??
- Pai, mai e o suma aici pe adeverinta..
- Asa, si? V-am spus ce trebuie!
- Bine.. deci atat!
- Da!
- Ok, multumesc. 
Am mazgalit repede data si sematura.. am prins liber la ghiseul 5, am lasat foile si am fugit afara! Zambetul imi apare involuntar.. Adio! Ne vedem la anu'!

Culorile copilariei


Re-aranjand hainele din dulapuri am redescoperit:
Rosu cat cuprinde: costumul de iarna si manusile de fa^s; fusta crosetata de mama (are si niste dungi albe si este speciala pentru ca se ridica atunci cand te invarti :)); puloverul rosu de lana cu buzunare crosetat de bunica; tricoul marinaresc in dungi rosu cu alb..
Ciclam: bluza de la verisoara mea Gabriela; pantalonii de trening din poza de 8 Martie (facuta special pt mami)
Bej: prima mea pereche de blugi
Galben: geaca cu care ieseam iarna sa dau zapada de pe masina noastra.. Dacia 1100 :)
Albastru cu gri: 2 piece-ul (bluza si fusta) tot in dungi ;))

Fara nici o legatura cu hainele as vrea sa adaug roz: creionul meu roz cu care coloram tot ce prindeam :)

Si mereu am visat la kaki.. Acum iubesc verdele si mai cochetez din lista de mai sus cu galbenul si bejul. Rozul si rosul abia abia isi fac aparitia.. dehh alte vremuri!