Once again - Erasmus in Kortrijk

Hey hey!!! December 7 - December 9 was the Erasmus reunion of the 2006 generation at Katho. It was very nice to come back and meet everybody once again! We went to our favourite pub - 't Kanon and partied like in the good old times :)

Below are just a few photos, more will be available on-line soon enough for my Erasmus colleagues. I'm looking forward to our next meeting in Italy, Rome!

The new building - Hantal 5

Katho's flag glued against the window with 'flight information stickers'

Blurry 'T Kanon

Smokin' Reunited Erasmus and the EU flag :)

The jazz marathon, thx to Jay!

Belgian chocolate - the best!

Wall of fame in Brugge!

Early in the morning, going home :(

That'a all for the moment! C ya soon!

La nuit des publivores


This reminds me of the great series of insurance companis commercials I saw at the "Nuit des publivores" (Noaptea devoratorilor de publicitate). And you have here my idea/fantasy of the human snow-ball :D



You can also try:
- from the show the commercials for Central Beheer: http://www.youtube.com/watch?v=t0kz8MCxq6A, http://www.youtube.com/watch?v=0sg9MUtbTSI&NR=1, http://www.youtube.com/watch?v=jPoK0AGhkj0&NR=1, http://www.youtube.com/watch?v=cUKnsKIR3QI&NR=1, http://www.youtube.com/watch?v=JAn-tbMYMdM
- the ones from 2 years ago with "Luminou" --> there are some on Youtube
- other good ones: http://www.youtube.com/watch?v=uvMvIVd3S7A & http://www.youtube.com/watch?v=q5ICf4exz7I

Singur.. atat de singur

Simt dureri pe care nu mai pouooot sa le-ndur.. siingur.. atat de singuuur..

Iesirea de azi din "club" mi-a amintit de melodia celor de la Talisman si implicit reclama la unei firme de telefonie mobila. Apoi m-am decis sa si scriu pe blog despre asta. Tocmai am dezvaluit sursa de inspiratie pentru acest post, dar nu-i nici o problema.. realitatea e de vina!

Asadar.. ce nu recomand a se face de unul singur:

- sa mergi la film

- sa mergi intr-o discoteca (sa stati singur la masa si apoi sa dansati de unul singur)

- sa aplauzi

- sa bei un ceai cu biscuiti

- sa mergi la cumparaturi

- sa te joci "Nu te supara frate" desi ai extra pioni

- sa mergi la un concert

- sa te pierzi pe stradutele unei oras nou

- sa iti petreci Craciunul

- sau sa stai treaz o noapte intreaga suferind de insomnie

- s.a.m.d.

Situatiile enumerate mai sus sunt momente in care pur si simplu nu trebuie sa fii singur!.. sau cel putin asa vad eu lucrurile ;)

Pentru toate celelalte exista MasterCard ;))

P.S. putin off topic: Abia astept sa devorez cele 8 ore de reclame!!!

3 puncte coliniare

Matematic vorbind cu GargAlina: 2 puncte determina o dreapta; 3 puncte determina un plan; daca A=B si B=C atunci A=C (tranzitivitate); cercul este locul geometric al tuturor punctelor egal departate de un anumit punct numit centru; numerele pitagoreice sunt 2,3 si 5; cateta opusa unghiului de 30 de grade este egala cu jumatate din ipotenuza; (99) adica 99 in perioada; sin(45*) = radical din 2 supra 2; centrul cercului circumscris (O) triunghiului este intersecţia mediatoarelor; centrul de greutate (G) al triunghiului este intersecţia medianelor triunghiului; corolarul este o teoremă care este o consecinţă a altei teoreme;

si nu in ultimul rand: 3 puncte coliniare sunt 3 puncte care se gasesc pe aceeasi dreapta!

'I have no feelings'

I think I'm going through a middle age crysis! Asta e singura explicatie a celor intamplate in ultima vreme. Ma apropii vertiginos de implinirea a 23 ani pe data de 23 februarie..

Cand eram mica imi placea de Cotabisa.. si eram sasaita..

"Sade turcul pe saltea
Si comanda o cafea
Cand sa guste din caimac
Hop de-a dura si-un gandac"

Acum nu sunt nici sasaita si nici nu mai imi place de Cotabisa (Cotabitza cu 's'). As vrea sa fiu raraita..

I'm deep, deep shallow, dar pana la un punct! Nu pot lasa nimic la voia intamplarii. Trebuie sa ma lupt pentru ceea ce este important, pentru ceea ce imi doresc cu adevarat! Vreau ca atunci cand arunc o piatra in apa sa apara acele unde concentrice. Vreau sa gasesc acea piesa de puzzle care sa se potriveasca perfect! Trebuie sa plantez un copac si gasesc pe cineva care indeplineste 2 conditii: sa aiba his own plans si sa fie apple eater!

Punct.

When I sing.. I'm loud stinking!

Gargalina stie de ce ;))

In the night.. in the rain.. in Brasov!

Interviu cu bunica


Pentru cateva minute bunica mea sta de vorba cu o buna prietena.
- Ai frati, surori?
- Nu.
- Nu e bine.. De ce nu ai frati, surori?
- ...
- Nu a mai vrut mama sa aiba copii?
- ... Tata nu a mai vrut.

- Ai un prieten?
- Da.
- Aveti ganduri serioase?
- Inca nu stim.
- Lasa.. timpul rezolva.

- Stai departe?
- La capatul orasului.

- Da' cand te casatoresti?
- La 25 de ani.
- Mai ai...
- Da, 2 ani.
- E bine. Ca sa ai minte mai multa sa stii ce vrei. Si sa gasesti un baiat bun.. sa nu bea, sa nu fumeze.
- Asa e.

- Ai frati, surori?
- Nu.
- Nu e bine.
- Nu a mai vrut mama sau nu a mai putut?
- Nu au mai vrut.

- Prieten ai?
- Da.
- Cu intentii serioase?
- Nu stiu..
- Nu, dar timpul rezolva.

- Cand te casatoresti?
- Peste 2 ani.
- E bine.. sa ai timp sa-l cunosti bine..


- Ai frati, surori?

[...]

POPcorn


Dedicat celor ce merg la cinema, ce se uita la filme, celor carora le place sa rontzaie, americanilor.. restul sunt victime aleatorii ;))

Azi am asistat la 3 expansiuni ale popcorn-ului in cuptorul nostru cu microunde. In cele ce urmeaza voi descrie ceea ce am vazut.

Punga vidata de popcorn este pusa la microunde si lasata inauntru pentru 3 minute. Dupa aprox. 1 minut punga a inceput sa se umfle.. dupa 1 minut si 50 secunde iesea deja abur din ea, semn ca florilele se cocalesc. Nu pot explica in cuvinte bucuria boabelor de porumb care sareau si sareau prin punga umflandu-se si facandu-si loc in stanga si in dreapta.. dupa 3 minute am scos punga si am desfacut-o.. de fapt nu eu, Gargalina ;)) Extra sare si au fost gata de mancat.. delicioase :)

Pe aceasta cale vreau sa multumesc parintilor.. d-na si dl PORUMB (in unele regiuni cunoscuti sub pseudonimul de păpuşoi sau cucuruz). Pentru cei care nu stiu, dansii sunt originari din America Centrala si apartin marii si renumitei familii Poaceae. Multumim cerealelor! :P

IN/OUT


Am sa scriu doar franturi de idei din ultima saptamana petrecuta prin Bucuresti pentru ca nu prea sunt in stare sa scriu un text coerent :P

- Usa de acces catre rezerve (sau rezervatii cum imi place mie sa le spun) a fost un element cheie.. toti vroiau sa fie IN pentru ca mai tarziu sa nu stie ce sa faca sa fie din nou OUT.. in cazul de fatza e mult mai bine sa fii OUT decat IN
- NU stii ce e moda pana nu esti pansat macar o data in viata :)
- Pijamas boiling points - 1 day and a half
- Vizitatorii erau obligati sa poatre halat alb.. asta mi-a placut teribil.. mi-am amintit de orele de chimie din generala si liceu.
- Am avut un moment de lucidiate luni seara in care mi-am dat seama ca iaurtul never tasted better.
- A trebuit sa am incredere in doamna de la garderoba sa-mi las hainele vreo 5 zile la ea
- Ce nu mi-a placut, pentru ca exista si asa ceva: trezirea la 7 dimi. Pentru o persoana "matinala" ca mine a fost ca o picatura de apa calda intr-o cana cu apa rece.. stica tot :D
- Am redescoperit rabdarea.. am stat, am stat iar apoi am stat si mai mult.. am asteptat, am asteptat si iar am asteptat
- Pentru a gasi o vena de calitate trebuie sa fiu intzepata de minim 2 ori :(
- Proaspat trezita din anestezie m-au rugat sa ridic mainile.. „cum?.. asa ca un avion?” „da, da.. ca un avion”, la care eu foarte mandra: „stiti.. tata e aviator” ;))
- Bucuria de a manca gris cu lapte poate fi spulberata in secunda urmatoare pentru ca descoperi ca nu contine nici macar o urma de zahar.. si nici nu ai de unde sa faci rost..
- In vis e-mailurile care iti umplu indbox-ul pot lua forma unor masline bine inghesuite
- Doua ceasuri nu vor indica acceasi ora.. si cu atat mai putin 10/20/30.. ceasuri
- Mi-am dat seama cat de mult urasc transportul in comun si aglomeratia
- Si ca imaginea muntilor sau a unei paduri toamna este de neinlocuit

In sala de asteptare

Nimic nu se face la timp si prin urmare trebuie sa astepti. Bine macar ca exista o sala pentru asa ceva :)

- Buna ziua! Trebuia sa sunati si sa impingeti usa..

- Buna ziua! Da, aveti dreptate.. am auzit sunetul dar nu am stiut exact ce sa facem.

- Sa impingeti usa..

- Da..

Personajele se fastacesc de situatia creata. Nu mai e nimeni inauntru asa ca ocupam cele 2 locuri de la intrare in fotolii. Buchetul de flori sta acum rezemat pe o masutza in timp ce cutia de bomboane a iesit deja din geanta si a fost oferita doamnei pentru primirea calduroasa de acum cateva minute.

- Multumesc.. nu trebuia sa va deranjati.

- Ei.. o mica atentie.. ati fost dragutza si ne-ati ajutat.

- Multumesc.

Linistea care tocmai s-a lasat este intrerupta de telefoanele unor alte peroane care doresc programare sau pur si sa afle ceva informatii.

Apoi liniste din nou.

- Da-ti-mi va rog buletinul sa completez fisa.. nu mai aveti fisa la noi, nu?

- Nu, nu.

Liniste lunga pe fundalul pixului ce noteaza datele din buletin.

- Cu ce va ocupati?

- Aaaa.. sunt studenta.. la master.. dar si lucrez..

- Ce ocupatie aveti?

- Aaa.. project manager..

Liniste si o privire nedumerita.

- Adica.. manager de proiect..

- Asa spuneti.. pe romana..

Liniste.

- Poftiti buletinul.

- Multumesc.

Liniste.

- Vremea e buna astazi.. nu-i prea cald.. nici foarte rece..

- Da.. aveti dreptate, este o zi placuta.

- Imi imaginez cum era in vara.. foarte cald presupun..

- Da.. si problema era ca nu puteam sa tinem geamul deschis prea mult, pentru ca se facea curent cu usile.. si nu era bine.

Liniste. O noua pacienta intra in sala de asteptare. Pachetul de cafea este lasat in trecere pe masa de la intrare si preluat cu semnele de multumire de rigoare..

- Nu trebuia..

- Lasati, este placerea mea.

Liniste.

- E foarte cald astazi. Am transpirat venind aici.

- Da.. s-a incalzit in ultima vreme.. parca nici nu a venit toamna.

Liniste. O noua pacienta intra cu mai multe plase. Una este plasata sub birou.

- Aveti ceva acolo.. pentru fiica dumneavoastra.

- Multumesc.. data trecuta i-au placut foarte mult.

- As fi adus mai multe, dar nu am putut sa car decat atat. Sunt din gradina.. azi le-am cules.

- Va multumesc.

Liniste.

s.a.m.d.

A inceput scoala

O data cu venirea toamnei, a ploii de frunze ingalbenite si a culesului de castane, a inceput si scoala.. minunat!

Copiii pierd vremea pe strazi facand de la scoala pana acasa cam 4 ore. Pe "vremea mea" asta se intampla pentru ca ramaneam la joaca.. astazi se intampla pentru ca au ramas cu privirea in vreo vitrina la ultimul model de telefon mobil aparut pe piata sau ultimul model de calculator.. oare nu se mai uita nimeni dupa masinutze de jucarie?.. camioane?.. creioane si acuarele?

Amintire..

Doamna invatatoare abia ne convinge ca pauza s-a terminat si trebuie sa meargem iar in sala de clasa. Mai strigam inca o data: "-Tara, tara vrem ostasi!" "-Pe cine?.." E mult prea dulce glasul de copil ce nu are nici o grija.. de fapt singura lui grija este joaca :) Sala de clasa inca miroase a benzina si mobilierul mi se pare mai nou ca niciodata. Am primit cartile pentru fiecare materie in parte, dar cel mai important ramane Abecedarul. Ni se explica ce este "carnetul de note" si ce rol are el. Mama mi-a cumparat caiete pe care le-am invelit aseara impreuna cu coperti. Coperta galbena pentru caietul de biologie, copertele roz pentru matematica, cele visinii pentru lb. romana, cea maro la religie.. si sa nu uit blocul de desen nou nout care ma asteapta sa imi incerc talentul :) Am liniat primele pagini din fiecare caiet la 2 cm de margine.. totul e pregatit pentru un nou an scolar!

Anul acesta scoala mea incepe in noiembrie.. asa ca mai am timp sa culeg castane si sa stau in ploaia de frunze ingalbenite :)

4 straturi

Azi am facut o mare descoperire.. si anume servetelele cu 4 straturi!!!!
Coborand agale pe drumul de masini de la castelul Peles spre oras am simtit nevoia, fireasca de altfel, de a-mi sufla nasul (raceala inca nu ma parasise). Atunci am observat pachetul de servetele in toata splendoarea lui: 9 batiste, fiecare cu 4 straturi! 4!! Din celuloza pura avand 15,5 +/- 0,5 g/m patrat/strat.
Prin acest post doresc sa multumesc producatorilor din Pucioasa, Jud. Dambovita, Romania pentru initiativa si executie ;))
Servetelele sunt indicate in caz de raceala deosebindu-se de restul prin cele 4 straturi! (in mod normal avem de a face numai cu 2).

Sistemul de referinta

In fizica: "Capra paste orizontal, iarba creste vertical sau capra paste vertical, iarba creste orizontal?"

Vorbind mai devreme pe mess cu Cristina, colega mea din liceu (iata ca ti-am publicat numele ;))) mi-am adus aminte si de problema de mai sus formulata destul de des de profesorul nostru de fizica atunci cand incerca sa ne incurce.. Mai era si problema tzantzarului la patinaj care cazuse intr-un viraj, dar asta e alta poveste ;))

Ma refer acum la sistemul nostru de referinta. Ca elevi, liceeni, studenti aveam foarte clara imaginea celor 4 luni de vacantza cumulate pe parcursului anului. Acum ca am devenit "oameni mari" avem la dispozitie doar o luna. S-au schimbat si denumirile: am trecut de la "vacantza" la "concediu". Concluzia mea si a Cristinei a fost: "Macar pentru asta primim bani" ;)) Asa e.. macar atat!

Si ca veni vorba de bani trebuie sa mentionez si cum se schimba sistemul de referinta atunci cand trebuie data o valoare acesor bani. In scoala generala nu stiam exact ce sunt banii asa ca nu ma voi lega de perioada asta. In liceu totul se raporta la fondul scolii, apoi in facultate masura o reprezentau covrigii. Intrebarile frecvente erau de genul: "Cat costa bluza aceea? Hmm.. 30 de covrigi.. scump, scump!" Acum ca am absolvit facultatea ne raportam la bilete de avion si euro pentru ca nu mai avem stare sa stam in tara. "Cat costa excursia in Italia? Cu Easyjet 50 euro. Super! Cand plecam?".. Toate bune si frumoase numai ca in curand vom ajunge sa avem ca si sistem de referinta Pampersii, cum zicea azi Alexutz despre verisoara ei.. apoi pretul muraturilor din piatza sau mai stiu eu ce..

Care este sistemul tau de referintza?

The next logical step

Dupa ce se intampla vrute si nevrute exista mereu un "next logical step" care trebuie urmat. Asta se intampla mai ales in situatia in care ai ajuns intr-un impas si trebuie sa faci ceva pentru a merge mai departe.. trebuie sa gasesti o continuare pentru ca nimic nu se poate termina brusc (exceptand o ploaie calda de vara :)).
Daca ma gandesc la un pas logic nu inseamna ca planific.. ci pur si simplu ca am o idee despre ceea ce va urma.

Asadar..

- Urmatorul pas logic pentru compania Bekaert ar fi sa intre pe piata romaneasca prin o investitie straina directa si sa dezvolte aici o afacere de succes :)

- Urmatorul pas logic pentru un absolvent licentiat in Afaceri Internationale ar fi sa lucreze in Vama si sa se ocupe de tranzactii internationale ;))

- Dupa renovarea balconului, dormitorului, baii, bucatariei si sufrageriei urmatorul pas logic ar fi renovarea holului.

- In cazul unei raceli acute, la terminarea servetelor din pachet urmatorul pas logic ar fi sa plec acasa.

- Urmatorul pas logic dupa o noapte petrecuta in discoteca ar fi ca a doua zi sa dormi indelung pentru a recupera orele de somn pierdute.

- La sosirea unei facturi in posta urmatorul pas logic este platirea acesteia.

- Dupa ce intri in casa, urmatorul pas logic ar fi sa te descalti de pantofii de strada pentru a te incalta cu papucii de casa :)

- La aparitia unui X urmatorul pas logic ar fi aparitia unui O (sau Y pentru altii)

- Urmatorul pas logic dupa socul avut in urma unei tunsori nereusite ar fi sa lasi parul sa creasca din nou.. cu rabdare.. multa rabdare.. iar apoi sa mergi la un alt frizer.

- La impodobirea bradului de Craciun, dupa asezarea instalatiei de pom si a ghirlandelor, urmatorul pas logic este pozitionarea globurilor.. evident totul trebuie sa fie acompaniat de colindele de pe fundal.

[...]
Precum si urmatorul pas logic dupa pasirea cu piciorul drept este executarea unui pas cu cel stang ;))

Iar pentru mine acum, urmatorul pas logic ar fi sa apas pe butonul intitulat "Publish post" si sa ma duc la somn :P

Vesnica dilema:
La Onix sau la posta?


Urmarind traseul 5-ului barat (autobuzul) nu ai foarte multe posibilitati de a te da jos din el in "cartierul" meu. Ar fi statia de la Onix si statia de la posta. Partea tricky e ca eu locuiesc fix la jumatatea distantei intre cele 2 puncte.. iar de aici porneste vesnica mea dilema.. in care statie sa imi astept eu prietenele (mai exact pe Cri)? Colo sau dincolo? Onixul mi se pare o locatie rece.. e la inceputul strazii si cred ca din cauza curentilor de aer ;)) in timp ce posta e mai jos pe bulevard si parca acolo bate si soarele ;))

Scurta descriere Onix:
- locul in care conform statisticilor incep cele mai naspa intalniri;
- acces rapid cate alte autobuze, centru sau colina
- daca nu as intarzia la intalniri :D si ar trebui sa astept ma pot uita la activitatea intensa dintr-o intersectie

Scurta descriere Posta:
- pe drum traversez pe la trecere ca oamenii
- trec pe langa parcul cu statui si fostul Aschiutza (acum Raiffeisen) - locatie faimoasa pentru cei ce stau in zona
- daca tot ajung la posta poate trimit o data si plicul Gunitei (my amiga)

- imi place sa ies din casa si sa merg spre dreapta ;))


Da, stiu ca e o dilema stupida si insignifianta deoarece sunt alte lucruri mai importante pe lumea asta precum incalzirea globala cu topirea calotelor de gheatza, efectul de sera cu tot subtierea stratului de ozon.. dilema reciclarii hartiei, plasticului, metalelor si a alor materiale.. disparitia unor animale de pe Pamant.. incercarea de a ajuta tarile din lumea a treia sa se dezvolte sau de a aduce un echilibru intre tarile bogate si cele sarace..

Si totusi.. la Onix sau la posta? ;))

Shop 'till you drop

Cine ar fi crezut ca poate fi atat de greu sa cheltuiesti niste bani?

Daca ar fi fost banii mei s-ar fi dus imediat in stanga si in dreapta pe lucruri mai mult sau mai putin utile, pe care le-as fi purtat/folosit poate numai o data in viata, iar apoi ar fi zacut intr-un colt al dulapului/biroului.. Nu ma intelegeti gresit, nu sunt shop-ahoolic! Se intampla doar sa fie zile cand ai nevoie de o nectarina si ajungi sa cumperi si niste pantofi.. Again, nu, nu sunt nebuna dupa pantofi!! I’m just trying to make a point ;)) Precis veti spune ca cine se scuza se acuza ;))
Ehh.. trecand mai departe.. azi m-am dus sa cumpar cadouri pentru 2 colege (si totodata prietene) de la munca. Inceputul parea promitzator – am bani, am idei, imi place sa fac cadouri.. ce poate fi atat de greu? Optimismul meu s-a desumflat incetul cu incetul pentru ca in cautarea cadoului perfect (x2 in cazul meu) am intampinat dificultati precum soarele, magazine inchise, aglomeratie, vanzatori fara chef sau talent la impachetat ca sa nu mai mentionez buzunarul meu cu bani care nu vroia sa se goleasca o data! ;)) In plus, era si presiunea faptului ca a trebuit sa cumpar un cadou din partea mai multor colegi..
Ce-a iesit din toata povestea asta.. plus masa si dansul LUNI!

In denial

Or at least die trying ;))

Nu am mai scris pe blog de fix 8 zile (inainte de postul de mai jos) si deja a uitat lumea blogul meu?!? Incredibil! Asta e un semnal de alarma.. tre' sa scriu mai des.. zilnic.. sau chiar de 3 ori pe zi.. dimineatza, la pranz si seara.. trebuie!!!

Vroiam doar sa scriu ca imi pare nespus de rau ca nu plec maine la tzara la Cri.. daca imi spuneai mai devreme I would have definitely came!!! Dar asa.. ratez distractia cu catzelul si familia.. sunt sigura ca as fi ras non stop (just like in the trips to Sf. Gheorghe ;))) si as fi uitat de lume pentru ca acolo nu exista semnal la mobil.. perfect!!! Ma bucur ca mai exista si astfel de locuri in Romania.. locuri in care sa poti sta cu gandurile tale si sa faci planuri subtile pentru ziua de maine.. Dar mi-ai promis ca te mai duci acolo si o sa ma iei cu tine! Sa te tii de cuvant ca altfel ma supar mai tare decat acum ca o iei pe Monik in locul meu.. incredibil cum m-ai inlocuit!!!

O sa imi revin cu greu din acest soc.. greu.. greu..

Polish Messenger

I was talking earlier on Yahoo Messenger with my friend from Poland - Lukasz. One thing goes to another and at some point he mentioned the Polish Messenger called Gadu-Gadu.

Now I'll write in Romanian so everybody understands the story ;))

Este vorba despre un program just like yahoo, msn, e-buddy, skype si alte variatiuni pe tema.. numai ca a fost creat in poloneza, pentru polonezi. Este "un must" in randul polonezilor.

Doritorii pot intra pe http://www.gadu-gadu.pl/ si apoi nu trebuie decat sa instalati programelul si gata. Ca sa nu ziceti ca sunt fata rea va ajut putin. Trebuie sa apasati pe "Najnowsza wersja gadu gadu" pentru ca asta inseamna download. Momentan este disponibila versiunea 7.7 ;))

What else could I say?!? Have a nice chat! :P

Fredo and Pid'Jin

Two evil pigeons. One world to destroy!

M-a fascinat teribil povestea celor 2 care incearca si tot incearca sa distruga lumea. Nici intamplarile din viata lor de zi cu zi nu sunt de neglijat.. all in all very funny!

Pentru a urmari cele 4 sezoane go to www.pidjin.net

Episodul de mai jos cu WTF este printre preferatele mele. What else can I say? Enjoy! ;)

Smokin'

Kent - blue

Pall Mall - lights

Lucky Strike - red

Fumul acesta mentolat din aer intretine atmosfera si prin el sunt lansate noile idei, se pun la cale marile planuri si se decide soarta intregii lumi. Asta se intampla in toate filmele - credeti-ma pe cuvant ca am vazut destule :) dar si in viata reala.

Pe mine ma fascineaza mai mult fumul decat tigara in sine sau mirosul. Fumul asta jucaus care arde tigara cum poate el mai bine si care lasa in urma sa forme ciudate prin aer, forme ce imi amintesc de cimentul din baie.. mereu imi imaginam creaturi prin mozaic, de obicei dinozauri.. :P

Contrar aparentelor lumea nu se imparte in fumatori si nefumatori.. fiecare om are viciile lui fie ca strange timbre sau ca pune ierburi in atlas (pentru detalii recomand piesa "Vicii" - Bitza). In momentul in care simti ca iti lipseste si nu poti trai fara ai ajuns la dependentza. Nu, nu vreau sa para a fi ceva asemanator unei condamnari, din contra vreau sa invat sa traiesc cu ea, sa o accept.. dupa cum spuneam "I would stop eating chocolate but I'm not a quitter" :)

Deviez.. vroiam sa povestesc despre fum si despre cum se leaga prieteniile in jurul lui. Dand toata ceata la o parte trebuie sa recunosc ca prezentza unei tigari animeaza atmosfera.. fie in scopul comun al particiantilor de a gasi o bricheta, fie in inchinarea unui pahar de ceva fie in gasirea unei ocupatii pentru a trece timpul mai repede. Ajunge pana in plamani sau ramane in urma ratacindu-se prin trahee tot va iesi la suprafatza.. he always does. Acest fum este de fapt confirmarea faptului ca totul se desfasoara conform planului si ca ai conspirat si tu la ceea ce va urma.. once again you are on top of the world ;)

Nu am fumat niciodata si totusi mi-e dor de vremurile bune.. oare mai gasesc niste fum pe balcon?

One tip 4 the future!

The sound of Brasov

I wrote this in my mind.. try to read it and see if you can..

Today after a long time I'm feeling again the sound of Brasov. Half asleep, half awake I'm walking on the streets to destination nowhere. It's good to walk alone.. well, almost alone - it's just me and my thoughts. When you are alone and when you chase away all your thoughts you can actually experience something new. My eyes and ears were again open to see and hear the real life.. in my case - life in Brasov. I could hear all the cars rolling down the streets, horns buzzing at every crossroad, some motorbikes trying to impress the girls walking on the sidewalk. I realized that the 'noise' coming from the streets was not noisy at all because it was the only sound! I could barely hear it.. silence is definitely louder! The feeling was like the one when you are swimming under water and you try to understand what people are talking.. Not so many humans at this hour walking on the street – some are just waking up, others working already for a few hours and others (like me) trying to find their way.
Wait! Somebody across the street is waving. I'm waving back.. I know I'm not a good saleswoman and maybe I'll never be. I do not care while I have my cat and my gun ;))

I’m afraid my journey has to come to an end.. Brasov is still alive although he goes to sleep early in the night during week days and likes to party in the weekends.. I know he’s here and he will always be. It’s one of the things I could be in love with all my life.. the kind of true love that never is forgotten :)

I’m almost there.. I’m starting to feel the sound louder.. I can’t distinguish any more the city’s voice.. there is nothing I can do.. the sun has risen completely and the sound of life is becoming more and more louder.

One more thing.. you may ask “what about the smell of Brasov?“ well, today I felt it neutral - or maybe smelling like onions.. I couldn’t say.. I was half asleep, half awake..

Ala micu'

Cine e de vina? Ala micu'.. moi, je, adica eu!
Cine ar putea fi responsabil pentru cresterea exponentiala a consumului de apa rece in ap.2? Ala micu' pentru ca face dus de 3 ori pe zi..
Ok, ok!!.. recunosc! Am o slabiciune pentru apa - doar nu sunt in zodia pesti degeaba! Imi place sa ma comport precum o ratzusca ratacita pe un lac.. sa ma balacesc prefacandu-ma ca imi caut prietenii ascunsi prin stufaris. Chiar credeati ca instalarea unei cabine de dus in locul cazii va remedia cumva situatia? :) Well, my friends.. you thought wrong! Muhahahahaha!! :D Asta doar ma indeamna sa plec la scufundari mai des ;))
Revenind.. 30 metri cubi pentru luna trecuta.. cred ca am doborat recordul! In apararea mea propun sa vina ca si martori: masina de spalat – este noua si cred ca nu stie bine cum e cu consumul de apa!!; robinetul de la bucatarie – stie prea bine cata apa s-a baut de acolo.. ahh! si sa nu mai zic de felul in care ii place sa picure toata noaptea.. credea ca nu o sa-si dea nimeni seama? Poate doar daca era mai atent si nu arunca picaturi in toate partile prin chiuveta! :D ok.. who else? Ar mai fi restul familiei.. ca doar si ei consuma apa si sunt implicati direct in acest proces.

In concluzie.. I’m guily.. dar vreau circumstantze atenuante!

A Prayer for the Stressed!

Grant me the serenity to accept the things I cannot change,

the courage to change the things I cannot accept,

and the wisdom to hide the bodies of those people I had

to kill today because they pissed me off.

And also, help me to be careful of the toes I step on

today as they may be connected to the ass that I may have

to kiss tomorrow.

Help me to always give 100% at work....

12% on Monday

23% on Tuesday

40% on Wednesday

20% on Thursday

5% on Fridays

And help me to remember.....

When I'm having a really bad day,

and it seems that people are trying to piss me off,

that it takes 42 muscles to frown and

only 4 to extend my middle finger and tell them to bite me!

Amen.

Amintire intr-un sertar

• Sunt optimista sau pesimista?
• Daca ma doare sufletul inseamna ca am unul?
• De ce imi pasa daca stiu ca tie nu iti pasa?
• Cum se poate sa iubesc ploaia si totusi sa ma feresc de ea?
• Ce inseamna daca simt nevoia sa plang si nu pot varsa decat 2 lacrimi?
• De ce respingi o idee fara macar sa vezi despre ce e vorba?

Cate dileme pot sa am eu azi?? Adevarul e.. multe!

Viata te ia mereu prin surprindere si asta se intampla tocmai cand te astepti mai putin. Niciodata nu esti pregatit si trebuie sa improvizezi. Cateodata ne iese, alteori nu. Problema e ce faci cand nu iti iese? Ingropi dovezile intr-un sertar si te ascunzi vreo 2 zile ca poate trece? ("Nu lasa pe maine ce poti face azi, mai bine lasa pe poimaine ca poate nu mai e nevoie") Stiu ca timpul le rezolva pe toate, dar m-am saturat sa astept!

Cri are dreptate, adevarul e o provocare. O provocare pe care putini si-o asuma. Si prin urmare sunt preferate acele "sweet little lies"..

"Un sertar.. o viata!" - nu am zis-o eu dar imi place cum suna.

Nu am incuiat sertarul.. il pot deschide si rascoli prin amintiri.. dar pentru moment prefer sa nu fac asta!

Papanasii de Bran

Primii papanasi pe care i-am mancat vreodata! Consider ca este un inceput promitzator, mai ales ca au fost facuti intr-un mod profesionist.

Se zice ca papanasii de Bran sunt cei mai buni. Nu pot decat sa aprob ideea si sa va indemn sa ii gustati. Dar pana sa ajungeti personal sa ii gustati va las cu pozele.. yummy!

Tip: The inside is always better!

Post # 100

Iaca am ajuns la o rascruce de drum.. post-ul cu numarul 100. Prin urmare, acest post il voi dedica in totalitate blogului meu.

Totul a inceput pe 17 martie 2006, momentul in care m-am decis sa imi fac blog. Tot citind blogul Andrei si manata de un val de inspiratie am inceput sa scriu.. si sa scriu.. si sa tot scriu.. incat uite! Nr. 100 prinde viata :)

Am scris despre pinguini, gargaritze, despre cum e sa stai la parter, mi-am amintit de vremuri trecute in timp ce faceam curat prin cutii, am fost la limita cu terminarea proiectelor (in special cel de la CP care mi-a marcat viata!), am trait emotia gasirii unei noi porecle pt mine (that is Dina/Dino), m-am gandit la cateva lucruri fara de care nu se poate trai, ce poti face in 10 minute... iar sfarsitul anului 2006 - inceputul lui 2007 a ramas putin in ceatza (nu am mai avut timp sa scriu pe blog - Belgia m-a tinut ocupata :D). Am revenit in februarie cu rezumatul trip-ului din Cehia (de fapt drumul de intoarcere), am constientizat ce tema de licentza mi-am ales ;)) si am sarbatorit implinirea celor 22 de anishori. Apoi am trecut prin chat crisis si am avut inca o data dilema "eu cu ce ma imbrac azi?". Aprilie a fost o luna amuzanta.. am enumerat vreo 50 de greseli fatale, m-am gandit de ce mergem la traininguri si mi-am comparat poza cu cea a unor vedete. In mai am evocat excursia la Bucuresti cu dilemele ei.. in iunie m-am angajat si m-a tot incercat feeling-ul de "asta e". In plus, Alina (colegutza mea de munca si-a deschis oficial blogul cu suportul moral al lui Shimmo si al meu). In iulie cand incercam sa invat pentru licentza vecinul de sus, Bocanila, incerca si el sa isi amenajeze apartamentul. Imediat apoi am terminat cu facultatea si m-am inscris la master. Cricket si-a facut blog pentru a intra in rand cu lumea ;) Iar pe final de luna m-am decis sa incep cautarea unui PR agent.

A trecut repede timpul.. dehh.. time flies when u're having fun. Si totusi.. dupa atatea post-uri tot nu am aflat "cine mi-a mancat juma' de mar?".

Pe de alta parte trebuie sa recunosc in acest al 100-lea post ca sunt blog addict :)

61%How Addicted to Blogging Are You?

To be continued..

Looking 4 a PR Agent

Am devenit o persoana ocupata. Adica eram si inainte, dar acum exagerez. Prin urmare sunt in cautare de PR Agent.

Chestia a devenit un fel de moda (cel putin intre prietenele mele: eu sunt PR-ul Cristinei, Cristina e PR-ul ... nu am voie sa folosesc numele real al persoanei pentru ai proteja adevarata identitate asa ca o voi numi Anca). In cazul meu este o necesitate.

Job description:

- sa selecteze din mailurile primite la yahoo pe cele care au relevanta (care by the way au ajuns la fascinantul numar de 1220 si continua sa creasca)

- sa imi aduca aminte cand e ziua de nastere a rudelor si prietenilor (sa nu ii mai sun dupa o luna sau deloc :D)

- sa imi faca sandwitch

- sa raspunda la telefoanele la care nu vreau eu sa raspund

- sa povesteasca in locul meu chestiile jenante

- sa imi aranjeze intalnirile in asa fel incat sa nu mai intarzii :D (prietenii stiu de ce)

- si pe final.. sa imi aduca aminte ca ziua are doar 24 ore!!!

Cerinte:

- persoana comunicativa

- cu simtul umorului bine dezvoltat

- organizata

- simt practic

- disponibilitate la program prelungit

- persoana ferma si categorica (sa stie sa zica "nu", dar nu mie!)

- serioasa

- responsabila

Au prioritate persoanele de sex masculin, cu ochi verzi si tzepi ;))

Astept CV-ul si Scrisoarea de intentie in comments.

Polemici cordiale

In copilarie aveam o prietena. Intr-o zi am primit amandoua cate o bucata de ciocolata cu crema si ne-am apucat s-o mancam incet, cu sfintenie. Nu eram atenta la ce facea ea, eram intr-o gradina. La un moment dat m-a intrebat de ce mancam ciocolata asa de incet, ca ea o terminase si se simtea prost uitandu-se la mine. M-am rusinat si am inghitit intr-o clipa bucata mea de ciocolata. Atunci si-a scos bucata ei intreaga si a rontait-o dupa-amiaza-ntreaga.

dupa Octavian Paler

Life through..

..the colors of a painter

..the eyes of a blind man

..the smile of a child

..the spots of a giraffe

..the music of U2

..the window of a room

..the lens of a digi camera

..the play of a stage director

..the clouds on the sky

..the soap bubbles

..the image in a mirror

..the words in a poem

..the key hole

..the character in a video game

..your own ideas

Sunset @ work

Aici Vulturul!

E clar.. toate se intampla pentru un motiv! Faza e ca de multe ori aflu ce se intampla si apoi raman sa caut motivul..

Nu imi displace cautarea (sunt fan "de-a v-ati ascunselea") dar ma enerveaza sa nu gasesc o explicatie logica care sa ma satisfaca atat pe mine cat si pe cei ce se confeseaza. Asa sunt eu.. mai perfectionista.. cu capul pe umeri 99% din timp.. nu imi asum riscuri decat daca trebuie neaparat sa trec strada.. etc etc.

Anyway.. ce vroiam sa zic e ca lumea are incredere in mine. Inspir eu acest sentiment oamenilor! Nu pot decat sa ma bucur (vorbesc cat se poate de serios) si sa fiu fericita ca aflu atatea chestii inaintea altora. E ca si cum as sta in sala de cinema si as vedea avanpremiera tuturor filmelor.

Si totusi.. in acest trafic de informatii care ma inconjoara, mi-e teama sa nu se transforme intersectia in sens giratoriu :P

Din poveste mult mai este!

"UNIVERSITATEA TRANSILVANIA // FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE // SPECIALIZAREA RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE" Asa arata antetul referatelor, proiectelor si cel al lucrarii de licentza..

Dar pana aici ne-a fost! S-a terminat si facultatea.. tre' sa imi gasesc o pasiune pe care sa mi-o urmez, sa invat bine o limba straina (cred ca voi alege portugheza caci imi place cum suna), sa imi iau carnetul de soferi si atestatul de engleza, sa pictez primul meu tablou, sa imi fac curat in camera, sa vizitez cat mai multe tari, sa pastrez legatura cu prietenii, sa gatesc alor mei dupa cum le-am promis, sa caut un master misto, sa citesc cartile din biblioteca, sa imi gasesc sufletul pereche, sa am mansarda mea cu laptop si hamac, sa imi mai fac o suta de perechi de cercei, sa descopar in fiecare zi ceva nou, sa nu uit sa zambesc, sa ma urc in Turnul Eiffel si noaptea, sa vad pinguinii de la gradina zoologica din Antwerpen, sa imi duc nepotii in parc la joaca, sa ii cumpar lui Cri labrador, sa desenez in interiorul petelor unei girafe alte pete.. etc. etc.

Si evident sa scriu pe blog despre ce mai fac!

New blogger in the house

Yes it's true! Avand in vedere valul de bloggeri din ultima vreme, am convins-o si pe Cricketa sa-si faca blog.. s-a decis sa intre in rand cu lumea! ;)) Draga mea.. inca nu iti pot lasa comment (nu stim ce are de nu apare optiunea) dar scriu despre tine aici.. asta ca sa vezi ce real friend I am.

Pentru blog readers go to: http://cricket-space.blogspot.com/

Ma inclin! Voie buna! ;)

The most common song!


Cin' sa fie, cin' sa fie?

Este vorba de "I will survive" - Gloria Gaynor. Esti la karaoke si nu s-a ridicat nimeni sa cante? Relax, mai asteapta 2 minute si cineva va incepe sa cante acest song. Esti la o emisiune in direct si cineva te roaga sa iti demonstrezi calitatile vocale? Simplu! Canti "I will survive", ridici sala in picioare si poate nu ti se mai distinge vocea pe fundalul aplauzelor. Esti lipsit de viata la un chef? Dintr-o data Dj-ul va pune piesa asta si toti vor incepe sa sara si vor demonstra cata energie si cat chef de viata au ei!

Si asta pentru ca toata lumea a trecut prin momente grele si toti am supravietuit! Da.. Me too first I was afraid, I was petrified.. but I grew strong, I learned how to carry on. Sper ca si voi!

Am depasit orice limita!!!

Am incercat sa evit depasirea limitei de 1.000 de mesaje necitite in indbox-ul de la yahoo.

Nu am avut succes (a se vedea si in poza de mai sus) de vreme ce un individ din lista de hi5 a pornit o reactie in lant. Toti oamenii din lista lui adica peste 500! au inceput sa trimita mesaje apasand optiunea reply all. E clar ce a iesit de acolo! Ehh.. trecand si peste asta.. mai sunt mesajele din grupul socrates, mesaje bine venite si educative.. numai ca si astea vin cu sutele. Pur si simplu nu le pot face fatza! Ar trebui sa stau cate o ora pe zi sau mai mult sa citesc tot ce se scrie. Mai am mailuri cu povesti sau prezentari PPS despre toate chestiile posibile.. teste.. comparatii.. sfaturi si indemnuri.. si culmea! toate contin la sfarsit nelipsitul text: "TRIMITE ACEST MESAJ LA CEL PUTIN 10 PERS DACA VREI SA TI SE INDEPLINEASCA DORINTA SAU SA NU AI 7 ANI DE GHINION". Asa ca trebuie sa trimiti mai departe! Ce sa mai zic.. daca nu citesti acest post pana la capat si nu imi lasi un comment o sa ti se blocheze pagina de web pe blogul meu si nu o sa poti deschide internet explorer-ul timp de 5 minute apoi! ;))

Well.. trecand peste aceste "detalii".. nu am mai primit un mail adresat doar mie de mult timp! Sa fiu eu singura persoana caruia i se adreseaza un mesaj.. sa ma simt si eu unica! Vreau si eu un mesaj personalizat.. is that so much to ask?

Pana una alta.. traiasca casutza postala nelimitata! The day was saved again by the lonely ranger! ;))

Si mai e ceva! Cu e-mail-urile salvam copacii! O atitudine green e ceea ce avem nevoie! Click

And that's the way the cookie crumbles

Pentru a ne verifica cunostintele acumulate pana in acel moment la licentza, am fost la biblioteca cu Criketa. Si cum era una din excursiile ce necesita o pregatire temeinica inainte ne-am dus la alimentara pe Griv.. la cea cu copertina rosie care ne place noua :) Am cumparat apa si biscuiti.. just the ordinary type of biscuits with some flavour involved.. the kind of biscuits that will give you a stomach ache if you eat too many (and that's what we did later in the story :D)

So.. ne-am apucat de rezolvat teste si intre timp mai papam si cate un biscuit. Povestea este despre biscuiti asa ca voi insista mai mult asupra lor..

Am observat ca exista mai multe stiluri de a manca biscuitii. Ii poti manca rupand bucati cu mana sau cu dintii.. in cazul in care ti-e super foame ii poti inghiti complet (atentie! nu incercati asta acasa!).. ii poti topi in gura.. pot fi multe variante.. depinde de preferintele fiecaruia.

Biscuitii din poveste aveau o forma dreptunghiulara. Cri ii papa rupandu-le cotzul (de aratau a fi muscati) iar eu ii rupeam paralel cu una din margini. Fascinant nu? :D

Pentru mine a fost pe moment.. acum ca incerc sa povestesc despre parca nu mai e asa funny.. anyway, pozele atasate fac tot deliciul acestui post! Enjoy! :D